Cunoscutul muzical Scripcarul pe acoperiş a avut premiera pe Broadway, în anul 1964. Povestea se desfășoară la începutul anilor 1900, în Anatevka, un mic sat ucrainean. Comunitatea din Anatevka este una solidară, care respectă tradiția, în cadrul acestei societăţi restrânse fiecare având un rol foarte clar definit, de la rabin până la peţitoare, sau la Tevie, lăptarul, care –  alături de soția sa Golde și de cele cinci fiice –  încearcă să supraviețuiască.

Lupta zilnică pentru asigurarea traiului şi a viitorului fiicelor, care vor fi curând la vârsta măritişului, îi dau mari bătăi de cap lui Tevie. Cu toate acestea,  continuă să creadă cu fermitate în propria religie şi rămâne credincios tradiţiilor comunităţii. Dar vremurile se schimbă şi vrând-nevrând viaţa de zi cu zi a familiei este perturbată. Tevie este nevoit să-şi schimbe abordarea, dar problemele nu se rezolvă și viața paşnicului sătuc este tulburat de ostilităţi. Comunitatea evreiască este amenințată cu distrugerea, este expulzată din sat. În ciuda acestor lucruri, speranța unui nou început continuă să le alimenteze credința.

Un muzical de succes, plin de umor, despre viața unei familii evreiești, chinuită de constrângeri și dorințe, într-o epocă istorică turbulentă, dar, mai ales, despre o lume în schimbare și valori eterne, despre tot ceea ce înseamnă umanitate, familie, credinţă, comunitate şi solidaritate.

A Broadway-en 1964-ben bemutatott, nagysikerű Hegedűs a háztetőn története egy kis ukrán faluban, Anatevkában játszódik az 1900-as évek elején. Anatevka közössége hagyománytisztelő, összetartó kis közösség, ahol mindenkinek megvan a megszokott és elfogadott szerepe a rabbitól a házasságközvetítőn át Tevjéig, a tejesemberig, aki feleségével Goldével és öt lányával él és próbál túlélni.

A mindennapi megélhetésért folytatott harc és az eladósorban levő lányok jövője nem kis fejtörést okoznak Tevjének, ő azonban rendíthetetlen hittel ragaszkodik vallásához és a hagyományokhoz, a változások kora azonban gyökeret ver az ő házában is, és akár akarja, akár nem, ez felforgatja családja megszokott életét. Tevje változni és változtatni kényszerül, ám a problémák nem csitulnak, a békés kis falu életét ellenségeskedés és zavargások háborítják. A zsidó közösséget a megsemmisülés fenyegeti, kiűzetnek a faluból, ám az újrakezdés reménye tovább élteti a hitet.

Nagysikerű, humoros musical egy zsidó család külső kényszerek és belső vágyak által irányított életéről egy viharos történelmi időben, de leginkább a változó világokról és a mindenkori értékrendről, arról, hogy mit jelent emberség, család, hit, közösség és összetartás.

„Cred că toată viaţa mea m-am pregătit să scriu Alice în pat.
O piesă despre problemele şi pasiunile femeilor, în definitiv o piesă despre imaginaţie.
Să scriu despre realitatea închisorii spiritului. Despre victoria imaginaţiei.
Dar o victorie imaginară nu e de ajuns.”

Iată câteva fraze din notele autoarei pe marginea piesei. Suntem invitaţi la o întâlnire cu o persoană foarte specială şi sensibilă – cu Alice. Alice nu iese niciodată din camera ei – este bolnavă. Văzută din exterior nu are nimic, doar că nu se poate ridica din pat. Călătoreşte cu gândul în spaţiu şi timp.

Ce pot să facă cu această femeie cei din anturajul ei? S-o îngrijească? S-o condamne? Ce fac tatăl, fratele, mama, ce fac prietenele reale şi imaginare? Şi care-i va fi destinul? Vom afla oare ce o chinuie? Ingeniozitatea briliantă îşi găseşte oare mereu calea de a ajunge la succes?

Alice James, cea care a inspirat piesa, a fost un personaj istoric real, sora mai mică a scriitorului de renume mondial Henry James şi a marelui psiholog american William James. A trăit la sfârşitul secolului al 19-lea, a murit tânără, şi nu a ajuns cineva, nu a dobândit renume mondial. Boala şi suferinţele ei erau considerate simptome ale isteriei.

„Azt hiszem, egész életemben készültem rá, hogy az Alice az ágyban-t megírjam.
Színdarabot a nők gondjairól és indulatairól, és végsősoron, színdarabot a képzeletről.
A szellem börtönének valóságát. A képzelet diadalát.
De a képzeletbeli győzelem nem elég.”

Ezt írja Sontag a darabhoz fűzött jegyzetében. A színpadon pedig találkozásra hív egy különleges és érzékeny emberrel, Alice-szel. Alice soha nem hagyja el a szobáját – beteg. Látszólag semmi baja nincs, csak éppen nem tud fölkelni az ágyból. Gondolatban utazik, térben és időben.

Mit tud kezdeni a környezete egy ilyen nővel? Ápolja? Elítéli? Mit tesz az apja, a bátyja, az anyja, képzelt és valós barátnői? És neki mi lesz a sorsa? Rájövünk-e, hogy mi a baja? A ragyogó okosság vajon mindig utat talál és sikert arat?

Alice James, a darab ihletője valós történeti személy volt, a világhírű amerikai író, Henry James és a nagy amerikai pszichológus William James húga. A 19. század végén élt, fiatalon halt meg, és nem lett nagy vagy világhírű. Betegségét, szenvedéseit akkoriban hisztériának vélték.

„Mutter Courage și copiii ei vorbește despre viața unei femei singure, care trece prin Războiul de treizeci de ani din secolul al XVII-lea, ca vivandieră, împreună cu copiii ei. Războiul este cel care îi asigură traiul, dar îi și ia pe toți cei trei copii ai săi. În ciuda pierderilor suferite, Mutter Courage nu se schimbă, nu învață nimic, nu regretă nimic. Este întotdeauna gata să meargă mai departe. Piesa lui Brecht și Dessau este o baladă tragicomică despre lipsa de sens, dar și despre bucuriile vieții, care pot să apară chiar și în cele mai dificile momente. Trebuie să continui să cânţi, să dansezi și să iubești chiar și atunci când totul în jurul tău se prăbușește. În același timp, impulsul continuu de a merge mai departe înseamnă şi asumarea faptului că oamenii nu se schimbă și totul rămâne așa cum a fost.”

„A Kurázsi mama egy egyedülálló nő életéről szól, aki markotányosnőként járja végig a 17. század harmincéves háborúját, gyermekeivel együtt. A háború biztosítja számára a megélhetést, ugyanakkor elveszi tőle mindhárom gyermekét. Kurázsi mama nem változik: nem tanul semmiből, nem bán meg semmit. Mindig képes továbbmenni. Brecht és Dessau darabja nagy tragikomikus ballada az élet értelmetlenségéről és az életörömről, ami nehéz időkben sem szűnik meg. Mert énekelni, táncolni és szeretni akkor is kell, ha minden összeomlik. A továbblépés szakadatlan lendülete pedig azt is jelenti, hogy minden úgy marad, ahogy volt.”

Armin Petras

Spectacolul se desfăşoară într-o lume rece, cu tehnologie modernă, unde, în contrast, pasiunile sunt enorme. Pasiuni care înseamnă, în primul rând, narcisism şi egoism. În același timp, aceste personaje sunt, de asemenea, prizonieri ai unor situaţii.

Aici nimeni nu alege să renunţe la tot, sau să spună ca nu este interesat de bani. Toți acționează în conformitate cu propriul interes, totul fiind manipulat de către o reţea complexă de interese și alianțe. Desigur, fiecare personaj are emoţii puternice, sincere, are parte de sex, iubire, erotism. Dar personajele nu decid în funcţie de asta. Ei cred doar temporar că aceste lucruri sunt mai importante. Egoismul și interesul propriu intervin în toate deciziile luate. Dacă reflectăm asupra acestei idei, putem crea un teatru de o cruzime teribilă. Desigur, cu elemente proprii comediei, cu situații comice, dar în esenţă o goană lacomă, plină de cruzime, după „nemurire”, supravieţuire sau fericire.

SINGUR PRINTRE MÂRLANI este o satiră care caricaturizează categorii catastrofale, calamități umane, caracterizate prin cacofonia dintre „caterincă“, „panaramă“ și „paranghelie“.
Din latinescul „satura“, care avea sensul de „dezordine“ sau „harababură“, romanii îl utilizau în expresia „lanx satura“, adică un bol plin cu fructe de diferite tipuri. Se poate trage, deci, concluzia că spectacolul este o salată de rime bine scrise de Florin Bican, „veselie, dans, antren“ – vorba dânsului – muzică și mult efort fizic din partea actorilor. (Andrea Gavriliu)

„Nu pot să fiu altfel decât femeie – dacă te afli aici, în preajma mea.”

Tânărul pictor primeşte o comandă de la un secretar de stat influent pentru a o imortaliza pe proaspăta lui soţie, Lulu. Rămaşi singuri, pictorul şi modelul său intră într-un joc senzual periculos…

Aşa începe piesa de teatru Lulu de Frank Wedekind, povestea ascensiunii şi căderii unei fete orfane găsite pe stradă. Lulu devine obiectul dorinţelor masculine meschine, trecând din pat în pat, urcând în ierarhia socială odată cu fiecare căsătorie nouă în care intră…

Surprinzătoarea adâncime a cunoaşterii umane a autorului, respectiv umorul său insolent, presărate de un erotism scandalos transformă povestea destinului unei femei într-un spectacol ieşit din comun, la fel de palpitant precum un roman poliţist. Teatrul Maghiar de Stat din Cluj prezintă piesa în varianta sa originală.

„Wedekind sapă adânc și scoate la iveală lucruri oribile. Citindu-i opera, mă uimeşte faptul că i-a putut supravieţui. Eu, ca traducător, mă simt rău fizic de fiecare dată când parcurg rând după rând scena cu Jack Spintecătorul, sau când sunt martor la josnicia lui Puntschuh, la înrăirea lui Casti-Piani, la suferința lui Alwa, la putoarea lui Schigolch, la chinurile lui Geschwitz, sau la căderea în vârtejul propriu a lui Schöning și Schwarz.”

„Nem tudok más lenni, mint egy nő – ha itt vagy a közelemben.”

A fiatal festőművész megbízást kap a nagyhatalmú államtitkár úrtól, hogy frissen szerzett feleségét, Lulut örökítse meg. A festő és modellje egyedül maradva veszélyesen érzéki játékba kezd…

Így indul Frank Wedekind Luluja, a nyomorban talált árva lány felemelkedésének és pusztulásának története. Lulu önző férfivágyak tárgyaként ágyról ágyra, házasságról házasságra jut egyre magasabbra a társadalmi ranglétrán…

A szerző megdöbbentő életismerete, szemtelen humora, ironikus látásmódja és fűszerként a vérlázító erotika teszi különlegessé és krimiszerűen izgalmassá ezt a sorstörténetet, melynek eredeti változatát mutatja be a Kolozsvári Állami Magyar Színház.

„Wedekind mélyre nyúl és iszonyatosat markol. Csodálom, most olvasva a művet, hogy nem pusztult bele. Én, fordítóként, fizikai rosszullétet érzek mindig, ha sorról sorra haladok végig a Hasfelmetsző Jack-jeleneten, vagy amikor Puntschuh aljasságát, Casti-Piani elvetemültségét, Alwa szenvedését, Schigolch büdösséget, Geschwitz kínját, Schöning és Schwarz saját örvényükbe zuhanását kell végigkísérnem.”

„Mutter Courage și copiii ei vorbește despre viața unei femei singure, care trece prin Războiul de treizeci de ani din secolul al XVII-lea, ca vivandieră, împreună cu copiii ei. Războiul este cel care îi asigură traiul, dar îi și ia pe toți cei trei copii ai săi. În ciuda pierderilor suferite, Mutter Courage nu se schimbă, nu învață nimic, nu regretă nimic. Este întotdeauna gata să meargă mai departe. Piesa lui Brecht și Dessau este o baladă tragicomică despre lipsa de sens, dar și despre bucuriile vieții, care pot să apară chiar și în cele mai dificile momente. Trebuie să continui să cânţi, să dansezi și să iubești chiar și atunci când totul în jurul tău se prăbușește. În același timp, impulsul continuu de a merge mai departe înseamnă şi asumarea faptului că oamenii nu se schimbă și totul rămâne așa cum a fost.”

„A Kurázsi mama egy egyedülálló nő életéről szól, aki markotányosnőként járja végig a 17. század harmincéves háborúját, gyermekeivel együtt. A háború biztosítja számára a megélhetést, ugyanakkor elveszi tőle mindhárom gyermekét. Kurázsi mama nem változik: nem tanul semmiből, nem bán meg semmit. Mindig képes továbbmenni. Brecht és Dessau darabja nagy tragikomikus ballada az élet értelmetlenségéről és az életörömről, ami nehéz időkben sem szűnik meg. Mert énekelni, táncolni és szeretni akkor is kell, ha minden összeomlik. A továbblépés szakadatlan lendülete pedig azt is jelenti, hogy minden úgy marad, ahogy volt.”

Armin Petras

Cunoscutul muzical Scripcarul pe acoperiş a avut premiera pe Broadway, în anul 1964. Povestea se desfășoară la începutul anilor 1900, în Anatevka, un mic sat ucrainean. Comunitatea din Anatevka este una solidară, care respectă tradiția, în cadrul acestei societăţi restrânse fiecare având un rol foarte clar definit, de la rabin până la peţitoare, sau la Tevie, lăptarul, care –  alături de soția sa Golde și de cele cinci fiice –  încearcă să supraviețuiască.

Lupta zilnică pentru asigurarea traiului şi a viitorului fiicelor, care vor fi curând la vârsta măritişului, îi dau mari bătăi de cap lui Tevie. Cu toate acestea,  continuă să creadă cu fermitate în propria religie şi rămâne credincios tradiţiilor comunităţii. Dar vremurile se schimbă şi vrând-nevrând viaţa de zi cu zi a familiei este perturbată. Tevie este nevoit să-şi schimbe abordarea, dar problemele nu se rezolvă și viața paşnicului sătuc este tulburat de ostilităţi. Comunitatea evreiască este amenințată cu distrugerea, este expulzată din sat. În ciuda acestor lucruri, speranța unui nou început continuă să le alimenteze credința.

Un muzical de succes, plin de umor, despre viața unei familii evreiești, chinuită de constrângeri și dorințe, într-o epocă istorică turbulentă, dar, mai ales, despre o lume în schimbare și valori eterne, despre tot ceea ce înseamnă umanitate, familie, credinţă, comunitate şi solidaritate.

A Broadway-en 1964-ben bemutatott, nagysikerű Hegedűs a háztetőn története egy kis ukrán faluban, Anatevkában játszódik az 1900-as évek elején. Anatevka közössége hagyománytisztelő, összetartó kis közösség, ahol mindenkinek megvan a megszokott és elfogadott szerepe a rabbitól a házasságközvetítőn át Tevjéig, a tejesemberig, aki feleségével Goldével és öt lányával él és próbál túlélni.

A mindennapi megélhetésért folytatott harc és az eladósorban levő lányok jövője nem kis fejtörést okoznak Tevjének, ő azonban rendíthetetlen hittel ragaszkodik vallásához és a hagyományokhoz, a változások kora azonban gyökeret ver az ő házában is, és akár akarja, akár nem, ez felforgatja családja megszokott életét. Tevje változni és változtatni kényszerül, ám a problémák nem csitulnak, a békés kis falu életét ellenségeskedés és zavargások háborítják. A zsidó közösséget a megsemmisülés fenyegeti, kiűzetnek a faluból, ám az újrakezdés reménye tovább élteti a hitet.

Nagysikerű, humoros musical egy zsidó család külső kényszerek és belső vágyak által irányított életéről egy viharos történelmi időben, de leginkább a változó világokról és a mindenkori értékrendről, arról, hogy mit jelent emberség, család, hit, közösség és összetartás.